Copilul tău e la o școală bună. Tot e cu 2 ani în urmă.

Rezultatele PISA 2026 pentru familiile middle si upper class din Romania

S-a scris destul de mult despre PISA 2026 care ne arată din nou cât de incapabil este sistemul de educație din România să facă ce ar trebui să facă – să pregătească tinerii pentru viitor, pe scurt.

Sunt multe analize pertinente în special pe zona de copii și școli dezavantajate, pe radarul meu au apărut multe conversații valoroase din zona organizațiilor membre în Coaliția pentru Educație.

Aș vrea să împărtășesc câteva gânduri despre ce ne spune raportul PISA despre copiii care provin din familii middle și upper class. Scriu mai ales pentru mulți dintre prietenii și cunoștințele mele, care se încadrează aici, fără pretenții de analiză detaliată.

Adică: dacă tu ești un părinte de copil de 15 ani + care are și o educație și niște resurse financiare, copilul tău e la școală ‚bună’, ar trebui să te alarmeze toată treaba asta sau voi sunteți ‚bine’ ? (generic vorbind).

Părerea mea:

TLDR: 𝐍𝐔 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞𝐭̦𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞. 𝐒𝐮𝐧𝐭𝐞𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚̆ 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐜𝐚𝐦 𝐜𝐮 𝟐 (𝐝𝐨𝐢) 𝐚𝐧𝐢.

Pe lung:

Mulți dintre voi vizați o universitate internațională și probabil un job în economia globală (ce mai rămâne după uraganul AI). În acest caz concurența voastră nu sunt (doar) colegii de clasă sau de școală, sunt copiii din familiile cu același profil din lume, să zicem din OECD.

Ce ne spune PISA:

1. Elevii români din quartila de sus (dpdv socio-economic), adică 𝐜𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐭𝐚𝐣𝐚𝐭̦𝐢 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐮 𝐌𝐀𝐈 𝐁𝐈𝐍𝐄 𝐃𝐄 𝟐 𝐀𝐍𝐈 𝐈̂𝐍 𝐔𝐑𝐌𝐀̆ 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐢𝐥𝐚𝐫𝐞 (și cu 1,5 ani față de media OECD). * PISA spune că 1 an de studiu = aproximativ 20 de puncte (simplificat).

De exemplu Turcia, Polonia și Cehia au între min 36 și max 65 puncte în fața noastră la Mate, Științe și Citire, adică între 1,5 și 3 ani! Mult – la același nivel de vârstă și același status socio-economic. Și nici măcar n-am luat Estonia, campioana regiunii. Am luat țări mari.

2. 𝐋𝐚 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐫𝐞 (aici mă interesează pe mine cel mai mult, pentru că ce facem noi la Better Speakers, aici intervenim), pentru 𝐜𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐭𝐚𝐣𝐚𝐭̦𝐢 𝟐𝟓% 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐎:

a. 1 din 5 elevi (20%) sunt SUB PRAGUL MINIM (2) față de 1 din 10 (aprox) în țările de mai sus.

b. Avem 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝟑,𝟓 % 𝐍𝐢𝐯𝐞𝐥 𝟓+ 𝐥𝐚 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐫𝐞 (adică cititori de top, care înțeleg textul bine, pot să parafrazeze, sa lucreze cu concepte abstracte, să distingă între opinii și fapte, să argumenteze etc) față de 13% (Polonia), 11% (Cehia) sau 10% (Turcia). Adică de 3-4 ori mai puțini.

𝐂𝐞 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐨 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ (și mai departe) pentru un job în economia globală?

Pai

𝟏. 𝐋𝐚 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐯𝐚̂𝐫𝐟𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢. Universitățile competitive nu selectează elevul mediu, ci pe cei din vârf. Un tânăr român care aplică la Oxford, Bocconi sau Sciences Po concurează cu un bazin internațional în care profilul „cititor de top” este de trei ori mai frecvent (numai la țările din jur, despre altele nici nu mai vorbim). La locurile pentru studenți internaționali sau din Europa Centrală și de Est și la bursele pentru regiune, concurenții direcți ai unui român sunt tocmai polonezii, cehii și turcii.

2. 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐍𝐢𝐯𝐞𝐥 𝟓 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞. PISA definește Nivelul 5 ca înțelegerea textelor lungi, lucrul cu concepte abstracte și distincția fapt/opinie pe baza unor indicii implicite. Admiterea competitivă evaluează aproape exact aceleași lucruri:

• Eseul personal și scrisoarea de motivație: argumentare, structură, voce proprie.

• Testele de gândire critică: TSA (Oxford, Cambridge, UCL), LNAT pentru drept, secțiunea Reading & Writing de la SAT.

• Interviurile: raționament pe un text sau o problemă necunoscută, cu argumentare pe loc.

• Primul an de facultate (cel puțin): volum mare de lectură academică și seminarii bazate pe dezbatere.

𝐂𝐞 𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 ?

L-am întrebat pe Claude (cu care am lucrat și analiza, de altfel) I-am zis să zică onest ce ar face el, dacă ar fi părinte:

"Îți răspund ca un părinte care a citit aceleași date. Pentru că ești fondatorul unei firme de debate, o să fiu direct și acolo unde răspunsul nu vă avantajează.

𝐂𝐢𝐭𝐢𝐫𝐞𝐚: 𝐜𝐞 𝐚𝐬̦ 𝐟𝐚𝐜𝐞, 𝐢̂𝐧 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢

𝟏. 𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐥𝐮𝐧𝐠𝐚̆, 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜. Dacă aș putea face un singur lucru, acesta ar fi. Nivelul 5 înseamnă să duci un text lung și dificil până la capăt, iar asta se construiește doar citind mult. PISA arată constant, de peste 15 ani, o legătură puternică între cititul de plăcere și performanța la citire. Iar OECD pune explicit scăderea din 2025 pe seama timpului pe ecrane și a declinului cititului de plăcere.

Concret: 30–40 de minute pe zi, cu telefonul în altă cameră. Cărțile să fie alese de copil, dar urcate treptat în dificultate. Să includă și non-ficțiune: eseuri, jurnalism de calitate, cărți de știință populară, pentru că acolo se exersează diferența dintre fapt, interpretare și opinie. Dacă engleza e bună, măcar jumătate din lecturi în engleză, cu dublu câștig pentru admitere.

2. Discuție despre ce citește. Cititul pasiv nu ajunge. Nivelul 5 cere reflecție asupra textului: ce vrea autorul, pe ce se bazează, ce lasă nespus. Cele mai eficiente variante sunt conversația la masă despre un articol sau un mentor/tutore cu care discută texte, idei. Studiile despre intervenții în educație, de exemplu sintezele britanice ale Education Endowment Foundation, arată printre cele mai bune rezultate pentru strategiile explicite de înțelegere a textului și pentru intervențiile pe limbaj oral și discuție.

3. Debate. Da, dar nu singur. Evaluarea mea onestă:

• Unde debate-ul e foarte bun: Nivelul 5 cere și evaluarea surselor, distincția fapt/opinie, lucrul cu idei abstracte și contraargumente. Debate-ul le antrenează intens, repetat, cu feedback imediat și sub presiune, ceea ce greu se obține altfel. Mai adaugă exprimarea orală, esențială la interviuri, și motivația: mulți adolescenți care nu citesc „pentru școală” citesc ca să câștige o rundă.

• Unde debate-ul e mai slab: formatele cu pregătire scurtă, cum e British Parliamentary cu 15 minute de pregătire, antrenează gândirea rapidă, dar nu cititul susținut de texte lungi. Un elev poate deveni un vorbitor foarte bun citind puțin.

• Ce spune cercetarea: studiile din SUA, în special cele despre ligile urbane de debate, au găsit asocieri între debate și rezultate mai bune la citire și rate mai mari de absolvire.

Concluzia mea ca părinte: 𝐚𝐬̦ 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐝𝐞𝐛𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐥𝐮𝐬 𝐥𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜𝐚̆, Combinația e mai puternică decât oricare element separat. Debate-ul dă motivul și contextul pentru citit, iar lectura dă substanța pentru debate.

Ce NU aș face: meditații clasice la română orientate pe notă sau pe Bac, cursuri de citire rapidă, aplicații de „brain training”. Niciuna nu lucrează la competența pe care o măsoară PISA.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚

Pentru copiii avantajați din România, matematica e domeniul cu cea mai mică diferență față de OECD (−16 puncte), dar e în urma Poloniei și a Cehiei cu ~35 de puncte. PISA la matematică nu măsoară calcul sau procedură, ci modelare: iei o situație reală, o traduci în matematică, rezolvi, verifici dacă rezultatul are sens. Școala românească antrenează în schimb proceduri și probleme-tip, mai ales pentru Evaluarea Națională.

Ce aș face:

• Probleme nerutiniere, nu culegeri. Probleme de estimare de tipul „câte litri de apă consumă Bucureștiul pe zi?”, probleme deschise, puzzle-uri logice. Cercurile de matematică, dacă găsiți unul bun, sunt excelente, pentru că lucrează pe gândire, nu pe exerciții.

• Meditații orientate pe înțelegere. Testul simplu pentru un meditator: îl pune pe copil să explice de ce funcționează o metodă? Dacă doar rezolvă exerciții-tip, e pregătire de examen, nu de competență.

• Exersare cu spațiere și autotestare. Reluarea periodică a materiei vechi, nu doar a celei curente. Din studiile despre învățare, e una dintre tehnicile cu cel mai bun raport efort-rezultat.

• Resurse bune: Khan Academy pentru goluri de bază, iar pentru gândire matematică platforme cu probleme de tip investigație, nu doar exerciții.

𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞

Aici diferența e cea mai mare: −36 de puncte față de OECD și aproape 50 față de Polonia și Cehia. Sunt câteva explicații probabile. PISA la științe măsoară trei lucruri: să explici fenomene, să evaluezi și să proiectezi o investigație, să interpretezi date și dovezi. Școala românească predă mult conținut de memorat și puțin din ultimele două. Mai mult, științele au fost domeniul principal în 2025, deci testul a fost cel mai detaliat tocmai acolo.

Ce aș face:

• Citit despre știință, nu doar știință. Jurnalism științific bun, cărți de popularizare și discuții de tipul: ce dovadă avem pentru asta, cum ar arăta un experiment care să verifice, ce altă explicație ar putea exista? Se leagă direct de citire, deci primești două beneficii din același efort.

• Lucru cu date reale. Grafice din știri, date meteo, un mic proiect în care copilul colectează date (somn, sport, orice) și trage concluzii. Tocmai competența de a interpreta date lipsește cel mai mult.

• Experimente acasă sau activități de tip laborator. Contează cele în care copilul formulează ipoteza și proiectează testul, nu cele în care urmează o rețetă.

• Atenție la Olimpiade: sunt bune pentru profunzime, dar antrenează un tip de performanță diferit de PISA. Un olimpic la chimie nu e automat bun la evaluarea unei investigații.

𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐥: 𝐞𝐜𝐫𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞

Datele PISA 2025 despre România arată că elevii petrec în medie 1,7 ore pe zi pe dispozitive pentru divertisment la școală, peste media OECD de 1,1 ore. În România, elevii care raportează distragere digitală la științe au cu 18 puncte mai puțin, după ce se ține cont de statutul socio-economic. Aș stabili acasă o regulă clară: telefonul în altă cameră în timpul cititului și al studiului. Costă zero și e probabil una dintre cele mai eficiente măsuri.

𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐥𝐞𝐠 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢

1. Lectură zilnică de texte lungi, inclusiv non-ficțiune și în engleză, fără telefon.

2. O activitate structurată de argumentare: debate sau eseu cu feedback. Ideal debate plus lectură.

3. Matematică și științe pe înțelegere și date, nu pe exerciții-tip.

Primul punct e gratuit, iar celelalte două sunt investiții moderate. Toate trei lucrează exact pe competențele în care datele arată că România rămâne în urmă."